prozaultrascurta

textconstruct.eu, energie verde, ecologie şi gramatică

Arhivă pentru Tehnic

Cum se scrie femininul ?

Gramatica limbii române dă bătăi de cap!

Femininul pleacă de la substantivele scrise la masculin şi se formează cu ajutorul unor sufixe : -ă, -că, -oaică, -iţă, -easă, -toare. Numele de locuitori, terminate în -ez are femininul format cu sufixul -ă. Pentru numele de locuitori care se termină în -an, la feminin va fi sufixul -că. Aşa că tot timpul va fi „americancă” şi nu „americană”. Numele de locuitori care se termină în consoană, au femininul aşa: arab – arăboaică. O femeie strigată după denumirea muncii ei va avea mereu terminaţia -easă (croitoreasă).

Despre gramatica limbii române!

Reclame

Clădirile noi şi eficienţa energetică

Directivele europene îşi pregătesc modificări, în special în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor. Reabilitarea termică a clădirilor este pe primul plan. Până în 2014 trebuie stabilite niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, iar începându cu acest an, toate clădirile nou construite vor trebui să îndeplinească anumite criterii de eficienţă energetică. Urmează să vedem în ce măsură se vor implementa aceste schimbări şi cât are să dureze!

Despre energie alternativă, ecologie şi mult verde!

Genurile lor

Luni, Marţi, Miercuri, etc, sunt nume de substantive al căror gen este feminin, indiferent de terminaţie. Bănuiesc că se ştie că genul unui cuvânt poate fi aflat după terminaţia lui! Lunile anului în schimb, au toate genul masculin. Numele cifrelor sunt de asemenea masculine. Corect se spune „un doi şi doi doi”, nu o doi şi două două. Cele mai multe ocupaţii bărbăteşti sun masculine. Totuşi, excepţiile nu întârzie să apară, astfel că genul ocupaţiei „santinelă”, este feminin. La fel şi ocupaţiile calfă, călăuză sau gazdă. Navigăm printre plăcerile gramaticii limbii române!

Energia în Viitorul Apropiat

Pentru 2013, planul naţional pentru energie alternativă prevede aprovizionarea pe termen scurt şi mediu cu energia necesară, respectând condiţiile unei economii de piaţă moderne şi competitive. Îndeplinirea protocolului de la Kyoto  cu privire la reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră este un alt punct de atins în 2013, împreună cu promovarea şi aplicarea măsurilor de ajustare a schimbărilor climatice şi alinierea acestora la principiile dezvoltării durabile. Despre energie alternativă, ecologie şi mult verde!

Una, alta, despre biomasă!

Mergând pe principiul nimic nu se pierde, totul se consumă, elementele biodegradabile din produsele, deşeurile şi rezidurile din agricultură sunt cele care formează Biomasa. Glucidele obţinute din elementele de mai sus stau la baza formării Biomasei. Biomasa continuă fotosinteza. Procesul chimic de ardere al biomasei va duce la combinarea oxigenului din aer cu carbonul din plante. Bioxidul de carbon revine apoi în procesul de formare al Biomasei. Este un proces ciclic, relativ uşor, dar foarte important pentru natură.

Energie alternativă, ecologie şi mult verde!

Vindem certificate cu emisii de gaze cu efect de seră

Peste tot se răspândeşte ideea de verde. Tratatul dela Kyoto este cel care stă la baza tranzacţionării certificatelor cu emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat. Companiile aeriene româneşti (Tarom, Blue Air, Carpatair, Vision Airlines) au primit recent numărul de certificate verzi aferent şi calculat pentru perioada 2012-2020. Fiecărei companii îi revine un număr de 0,000679695907431681 certificate pe tonă-kilometru. Totuşi, ce se va întâmpla dacă nu sunt consumate toate sau dacă se va depăşi numărul alocat? Cineva trebuie să plătească aceste certificate!  Energie alternativă, puţină ecologie şi mult verde!

www.textconstruct.eu

tratatul de la Kyoto

 

Tipuri de substantive

Da, mai revenim puţin la gramatică. Substantivul, cea mai uşoară şi de înţeles formă gramaticală, atunci când este disecat în detaliu, devine delicat şi complex. De exemplu, substantivul se grupează în mai multe categorii, şi anume substantive comune (generale, fără o trimitere specifică), proprii (nume de oameni, oraşe, ţări), abstracte (nume de însuşiri, de calităţi, de stări şi de acţiuni)  şi colective (denumirile de grupuri sau de colectivităţi). Acestea reprezintă doar o zgârietură pe suprafaţa substantivului. Gramatica limbii române este la îndemâna noastră!